Opinie: Perspectivele sectorului european de creștere a animalelor asupra cererii pentru carnea artificială

Opinie: Perspectivele sectorului european de creștere a animalelor asupra cererii pentru carnea artificială

În Europa, precum È™i în alte țări occidentale, dezbaterile despre creÈ™terea animalelor È™i consumul de carne sunt în creÈ™tere. În calitate de profesioniÈ™ti europeni ai sectorului creÈ™terii animalelor, recunoaÈ™tem acest lucru È™i facem tot ce putem pentru a lua acÈ›iune cu privire la cererile societale È™i îngrijorările privitoare la mediu. Se mai poate È™i se va mai face progres.

Pe măsură ce se apropie Summitul privind sistemele alimentare al ONU, observăm o cerere tot mai mare pentru carne artificială, făcută în laborator, din partea mai multor lideri de opinie din afara comunității agricole. Percepută de către aceÈ™tia drept o adevărată soluÈ›ie la provocările noastre de mediu, producÈ›ia sintetică de carne este promovată puternic, printre alÈ›ii, de liderii din tehnologie, aceÈ™tia făcând afirmaÈ›ii puternice în favoarea cărnii artificiale È™i investind activ în sector. Această viziune a înaltelor tehnologii pentru producÈ›ia de carne, care beneficiază de tot mai multă atenÈ›ie în ultimii ani este, în mod paradoxal, destul de prost explicată în spaÈ›iul public.

Pentru noi, profesioniÈ™ti din domeniul creÈ™terii animalelor, perspectiva sprijinită de acest model trebuie dezbătută în public, pentru a se cunoaÈ™te toate efectele sociale, de mediu, economice È™i asupra sănătății publice. AfirmaÈ›ia conform căreia o dietă fără „carne reală” È™i o Europă fără zootehnie sunt răspunsurile la provocările cauzate de schimbările climatice este incorectă È™i ar putea duce la o catastrofă pentru nutriÈ›ia, teritoriile, mediul, diversitatea È™i cultura noastră.

Liderii de opinie care promovează carnea artificială susÈ›in unanim că È™tiinÈ›a È™i-a spus cuvântul cu privire la viitorul creÈ™terii animalelor. AceÈ™tia par să creadă că dezbaterea din cadrul comunității È™tiinÈ›ifice ar sprijini fără echivoc sfârÈ™itul creÈ™terii animalelor. Această viziune poate fi promovată È™i de unele forme de media, însă corpusul mai vast de cercetare academică contrazice clar aceste ipoteze (https://aleph-2020.blogspot.com/). AceiaÈ™i lideri de opinie care adeseori trec cu vederea faptul că experÈ›ii în zootehnie, în special în Europa, adoptă inovaÈ›ii pe termen lung È™i iau acÈ›iune, utilizând tehnologii È™i alte soluÈ›ii, pentru a îmbunătăți durabilitatea operaÈ›iunilor lor È™i bunăstarea animalelor lor. Sectorul zootehnic a redus emisiile de CO2 din producÈ›ie în fiecare an, printr-o serie vastă de măsuri È™i iniÈ›iative, în ciuda veniturilor mici acordate agricultorilor. De fapt, agricultura europeană a crescut eficient producÈ›ia cu 25% din 1990, reducând în acelaÈ™i timp emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% în aceiaÈ™i perioadă (https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/pdfscache/16817.pdf).

Trebuie să luăm în considerare, în ceea ce ne priveÈ™te sănătatea, substanÈ›ele nutritive complexe care se găsesc natural în carne (vitamine, oligoelemente...), care ar fi dificil de replicat. Să luăm în considerare È™i îngrijorările cu privire la securitate alimentară pe care le-ar putea cauza o tranziÈ›ie spre carnea artificială în țări care se bazează pe exporturile noastre de È™eptel È™i carne, precum È™i dezechilibrul crescut pe care l-ar putea cauza între diferiÈ›ii actori de pe lanÈ›ul de aprovizionare sau impactul pe care l-ar putea avea asupra costurilor proteinelor din carne pentru consumatori.

Mai mult, evaluarea tuturor aspectelor sociale, de mediu È™i economice privitoare la un potenÈ›ial abandon al sectorului creÈ™terii animalelor în Europa este un proces extrem de complex, chiar È™i pentru cercetătorii din domeniul agricol È™i zootehnic. Dar, în toate scenariile există cel puÈ›in trei consecinÈ›e clare ce ar decurge dintr-o tranziÈ›ie spre carne 100% artificială:

Europa va pierde un campion al bio-economiei circulare. Zootehnia joacă multe roluri valoroase care ar dispărea. Valorizând produsele secundare de pe lanÈ›ul alimentar, zootehnia contribuie la o agricultură mai eficientă. Reciclarea, sau chiar reciclare în amonte conform unora, a resurselor de biomasă precum iarbă, paie È™i tărâÈ›e, care nu sunt comestibile pentru oameni, este un proces important. Dacă nu sunt consumate de È™eptel, reziduurile È™i produsele secundare pot deveni cu uÈ™urință o presiune în sine asupra mediului, întrucât cererea oamenilor pentru alimente procesate este în creÈ™tere. Sectorul zootehnic nu doar că produce hrană, ci È™i o serie de produse secundare, începând cu îngrășământul organic natural È™i alÈ›i efluenÈ›i. Astăzi, 40% din suprafeÈ›ele cultivate ale lumii utilizează îngrășăminte organice din producÈ›ia zootehnică (http://pr.euractiv.com/pr/world-without-livestock-farming-makes-no-sense-humanitarian-economic-ecological-and-agronomic). Europa fără zootehnie va suferi deci o creÈ™tere semnificativă a utilizării îngrășămintelor artificiale. Multe produse secundare mai puÈ›in cunoscute vor fi dificil de înlocuit fără costuri de mediu, economice È™i sociale mari – gândiÈ›i-vă la piele (înlocuită de produse pe bază de combustibili fosili), ingrediente farmaceutice (înlocuite de unele artificiale) etc. Este acesta modelul societal prevăzut în Pactul Verde?

Europa rurală va fi golită iar producÈ›ia de hrană va fi concentrată în mâinile companiilor de tehnologie alimentară. Astăzi, zootehnia este o componentă cheie a Europei rurale. Zootehnia este prezentă în aproape toate regiunile din Europa, într-o varietate de sisteme de producÈ›ie, conforme contextelor economice, geografice È™i sociologice locale. Sectorul zootehniei contribuie substanÈ›ial la economia europeană (€168 miliarde anual, 45% din totalul activității agricole: http://animaltaskforce.eu/Portals/0/ATF/Downloads/Facts%20and%20figures%20sustainable%20and%20competitive%20livestock%20sector%20in%20EU_FINAL.pdf), la bilanÈ›ul comercial È™i creează locuri de muncă pentru cel puÈ›in 30 de milioane de oameni (http://animaltaskforce.eu/Portals/0/ATF/Downloads/Facts%20and%20figures%20sustainable%20and%20competitive%20livestock%20sector%20in%20EU_FINAL.pdf). Fără zootehnie, exodul rural ar fi accelerat, suplimentând presiunea populaÈ›iilor asupra oraÈ™elor noastre È™i stimulând o deconectare È™i mai mare de natură È™i de moÈ™tenirea noastră culturală. RevoluÈ›ia cărnii artificiale preconizate nu va fi un sistem cu sursă deschisă. Hrana artificială va fi puternic inginerizată, ultraprocesată (https://aleph-2020.blogspot.com/2020/09/why-eliminating-asfs-would-come-with.html) È™i realizată prin brevete. AÈ™adar este cert că o societate bazată pe „carne 100% artificială” ar fi una în care producÈ›ia ar fi concentrată, relocabilă È™i deconectată de natură È™i ruralitate. Dacă filantropia este cea care ghidează ideea unei societăți fără zootehnie, atunci ar trebui împărtășite brevetele È™i tehnologia cu toată lumea, în special cu țările în curs de dezvoltare.

Amprenta de carbon a meselor noastre nu va scădea substanÈ›ial, aÈ™a cum o promit înlocuitorii artificiali. Din perspectiva schimbărilor climatice, o lume fără zootehnie cel mai probabil nu ar fi una spre care să tindem. Fără rumegătoare, pajiÈ™tile noastre pastorale È™i peisajele cu garduri vii ar fi extrem de dificil de întreÈ›inut în Europa. Șeptelul reglează ciclurile ecologice, închide ciclul nutrienÈ›ilor È™i îmbunătățeÈ™te fertilitatea solului È™i sechestrarea carbonului prin reciclare È™i utilizarea îngrășămintelor ecologice ca resursă bio È™i utilizarea pajiÈ™tilor care nu sunt adecvate pentru culturi. În zone mixte de cultură È™i È™eptel, rotaÈ›ia pajiÈ™tilor are È™i funcÈ›ia de a întrerupe ciclul dăunătorilor culturilor, ceea ce le permite agricultorilor să reducă utilizarea pesticidelor (Un studiu din SUA pe această temă a constatat că înlăturarea zootehniei din SUA ar reprezenta o scădere de aproximativ 2,6% din emisiile totale ale SUA. Dată viind diversitatea È™i diferenÈ›a modelelor agricole între Europa È™i SUA, putem deduce doar că de fapt câÈ™tigul ar fi È™i mai mic în Europa. https://www.pnas.org/content/114/48/E10301.full). În plus, au existat puÈ›ine evaluări ale amprentei de carbon ale alternativelor de carne artificială, care ar putea fi mai puÈ›in bună decât ne-am aÈ™tepta la prima vedere (https://www.futura-sciences.com/planete/actualites/rechauffement-climatique-viande-in-vitro-encore-pire-planete-vraie-75120/). De unde ar veni serul utilizat în producerea È›esuturilor? Câtă energie este necesară pentru creÈ™terea acelor È›esuturi? Ce antibiotice, fungicide sau hormoni ar fi necesari în controlul producÈ›iei?

Dacă ne dorim cu adevărat să facem schimbări în privinÈ›a impactului climatic al producÈ›iei de proteină animală, atunci trebuie să investim în inovarea zootehniei. Sectorul nostru este dornic de inovaÈ›ie È™i dedicat unor eforturi continue pentru a-È™i reduce impactul. Abilitatea de a reduce emisiile È™i impactul în sectorul nostru fac să pălească orice impact pe care l-ar putea avea o carne alternativă.

În concluzie, permiteÈ›i-ne să îl cităm pe Jean-Louis Peyraud, agronom francez de la INRAE, care în 2017 a spusO lume fără zootehnie este doar o altă utopie pe termen scurt, mediu È™i lung. A venit timpul să revenim la proporÈ›ii mai realiste, bazate pe fapte. Înlăturarea creÈ™terii animalelor ar fi un nonsens pentru umanitate. Dar asta nu înseamnă că nu ne dorim că îmbunătățim modul în care le creÈ™tem, să le respectăm, să le oferim o viață decentă È™i să ne asigurăm că sunt sacrificate fără durere sau stres. Trebuie să continuăm să cercetăm È™i să inovăm pentru a reduce impactul negativ al zootehniei È™i pentru a creÈ™te serviciile pe care le oferă societăților noastre. (http://pr.euractiv.com/pr/world-without-livestock-farming-makes-no-sense-humanitarian-economic-ecological-and-agronomic)

 

Despre noi:

European Livestock Voice (www.meatthefacts.eu) este un grup de mai multe părÈ›i interesate, alcătuit din parteneri UE care gândesc la fel È™i sunt uniÈ›i în a readuce o dezbatere echilibrată privitoare la un sector care joacă un rol esenÈ›ial în moÈ™tenirea È™i viitorul european. AsociaÈ›iile reprezintă sectoare de la sănătatea animalelor la furaje, de la ameliorare È™i zootehnie la agricultori; împreună, acestea doresc să infomeze publicul despre valoarea socială a creÈ™terii animalelor È™i despre contribuÈ›ia sa la provocările globale, oferind o altă perspectivă în dezbateri.

Persoane de contact:

Clare Carlisle, AnimalHealthEurope c.carlisle@animalhealtheurope.eu +32 474 38 87 11

Jean-Baptiste Boucher, Copa-Cogeca jean-baptiste.boucher@copa-cogeca.eu +32 474 84 08 36

Florence Ranson, ELV florence@red-comms.eu + 32 477 49 26 90

 

AGERPRESS